Depresia este reprezentată de o serie de simptome, cum ar fi:
- pierderea energiei și a interesului în activitățile zilnice și în viață
- tristețe
- pierderea poftei de mâncare și pierdere în greutate
- creșterea poftei de mâncare și acumularea kilogramelor în plus
- dificultăți în concentrare
- autocritică
- sentimente de disperare
- dureri fizice
- izolarea de ceilalți
- iritare
- dificultăți în luarea deciziilor și ideație suicidară.
Multe persoane depresive sunt simultan și anxioase. Aceste persoane se îngrijorează des, au senzații de vomă sau amețeli. Uneori pot avea bufeuri, vedere încețoșată, tahicardie sau transpirații.
Depresia clinică diferă de procesul de doliu instalat dupa pierderea unei persoane dragi, separare sau divorț. Tristețea, sentimentul de gol, niveluri scăzute de energie și pierderea interesului sunt reacții normale în condiții de doliu.
Cine poate deveni depresiv?
În fiecare an, un număr impresionant de persoane vor suferi din cauza depresiei majore : 25% dintre femei și 12% dintre barbati se vor confrunta cu un episod depresiv major în cursul vieții. Șansele recăderii într-un al doilea episod depresiv sunt ridicate.
Care sunt cauzele depresiei?
Depresia este determinată de mai mulți factori, acești factori pot fi biochimici, interpersonali, comportamentali și cognitivi. Factorii biochimici pot include predispoziția genetică a familiei sau biochimia creierului. Factorii comportamentali includ un nivel ridicat de distres sau scăderea numărului de evenimente pozitive sau plăcute din viață. Factorii cognitivi reprezintă diverse stiluri de gândire distorsionate și dezadaptative.
Cum influențează comportamentul depresia?
1. Pierderea recompenselor
De exemplu pierderea locului de muncă, a prietenilor sau o despărțire. Cercetările arată că persoanele care se confruntă cu un număr mare de pierderi și nu folosesc mecanisme de adaptare și de apărare corespunzatoare la astfel de evenimente sunt mai predispuse la depresie.
2. Diminuarea comportamentelor recompensatorii
Aici intră comportamentele pasive: statul în pat, uitatul la televizor, ruminarea asupra problemelor, plânsul în fața prietenilor etc. Persoanele care nu se implică în interacțiuni sociale pozitive, activități fizice, recreere, învățare sau muncă eficienta / productivă , sunt mai predispuse depresiei.
3. Lipsa autorecompensei
Persoanele care nu își oferă recompense pentru comportamentele pozitive. De exemplu, după o zi grea la lucru nu se implică într-o activitate placută sau nu își fac complimente. Aceste persoane au o șansă mai mare de a intra într-un episod depresiv.
4. Deficite în abilități
Persoanelor care le lipsește abilitatea de rezolvare de probleme în oricare domeniu al vieții, care au un număr crescut de conflicte în viață și lipsa comportamentelor recompensatorii au șanse mai crescute să ajungă să sufere de un episod depresiv.
5. Cerințe noi
De exemplu un loc de muncă nou, creșterea responsabilităților odată cu întemeierea unei familii, încercarea de a forma prietenii noi, relocarea într-un oraș sau țară străină. Senzația nepregătirii pentru astfel de evenimente poate contribui la aparația unui episod depresiv.
6. A fi într-o situație în care vă simțiți neajutorat
Lipsa controlului într-un număr de situații din viață, incertitudinea, diferența mare între expectanțe și realitate pot contribui la aparația unui episod depresiv.
7. A fi intr-o situație de pedeapsă continuă
Aceasta este o situație specială de neajutorare, nu numai că nu primiți recompense, dar mai mult, sunteți criticat și respins de către ceilalți. De exemplu multe persoane depresive pot să petreacă destul de mult timp cu persoane care le critică sau le rănesc în diferite forme.
Cum influențează depresia stilul de gândire?
1. Gânduri automate disfuncționale
Acestea sunt gânduri care apar spontan și par a fi plauzibile cu toate că reflectă percepții distorsionate și sunt asociate cu emoții negative cum ar fi tristețea, anxietatea, furia și disperarea.
Câteva exemple de gânduri:
- Ceilalți cred că sunt un ratat.
- Voi fi respins.
- Nu suport să îmi fie teamă.
- Nu îmi reușește nimic.
- Nimic nu îmi face placere.
- Nimic nu mă mai poate ajuta.
- Ceea ce am obținut nu este un succes, fiindcă oricine ar fi fost în stare să facă acest lucru.
2. Convingeri dezadaptative
Sunt incluse credințele pe care le aveți despre ceea ce ar trebui să faceți. Acestea sunt reguli pe bază cărora persoanele depresive consideră că ar trebui să trăiască.
Câteva exemple:
- Ar trebui să fiu acceptat, aprobat de toată lumea.
- Dacă cineva nu mă iubește, înseamnă că sunt o persoană care nu poate fi iubită.
- Nu voi putea fi niciodată fericit făcând lucrurile de capul meu.
- Dacă am un eșec înseamnă că sunt un ratat.
- Trebuie să îmi fac autocritica pentru eșecurile mele.
- Nu ar trebui să fiu depresiv.
3. Imagine de sine negativă
Persoanele depresive deseori se concentrează pe neajunsurile lor, exagerându-le, totodată reducând importanța trăsăturilor pozitive pe care le au. Asemenea persoane pot crede că sunt imposibil de iubit, că sunt urâte, proaste, slabe și chiar diabolice.
Cum se poate trata depresia?
Vestea bună este că depresia se tratează și se vindecă, însă e nevoie să fie recunoscută la timp. Netratată corect sau la timp, depresia evoluează către cronicizare, cu deteriorarea importantă a calității vieții persoanei, la care se pot adăuga și complicații grave.
În ce constă intervenția cognitiv-comportamentală a depresiei?
Această forma de terapie abordează depresia prin identificarea și disputarea comportamentelor și stilurilor de gandire, care cauzează și mențin depresia. Acest tip de terapie se axează pe gândurile și comportamentele actuale ale pacientului. Împreuna cu terapeutul, pacientul va examina modul în care anumite acțiuni sau lipsa altor acțiuni pot contribui la starea de bine și de rău.
Există anumite acțiuni prin efectuarea cărora pacientul va putea să se simtă mai bine. Împreună cu terapeutul, pacientul va examina și stilurile de gândire negative și nerealiste care îl fac să fie depresiv. Prin intervenție pacientul va putea învăța cum să gândească mai realist și se va simțiti mai bine.
Dacă dvs. sau cineva apropiat ați avut simptome și/sau gânduri precum cele enumerate mai sus, vă recomandăm să apelați cât mai curând la un specialist.
